Reforme Majore în Sănătatea Românească: Gărzi Plătite pentru Rezidenți și Blocuri Operatorii Extinse

Ministerul Sănătății din România a anunțat recent o serie de modificări legislative ambițioase, menite să reașeze și să modernizeze sistemul sanitar național. Ministrul Alexandru Rogobete a precizat că aceste propuneri, puse în transparență decizională, vizează o eficientizare semnificativă a serviciilor medicale, reducerea timpilor de așteptare și o recunoaștere echitabilă a muncii personalului medical, în special a medicilor rezidenți. Schimbările, adaptate realităților anului 2026, includ reorganizarea spitalizării de zi, flexibilizarea activității chirurgicale și o nouă abordare a sistemului de gărzi.

Eficientizarea Actului Medical: Blocuri Operatorii și Ambulatorii

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează extinderea programului de funcționare a blocurilor operatorii. Conform noului ordin, acestea vor putea opera între orele 08:00 și 20:00, prin organizarea activității în două ture succesive. A doua tură, care va debuta la ora 14:00, nu va înlocui garda de urgență, ci va completa activitatea programată, permițând efectuarea unui număr semnificativ mai mare de intervenții chirurgicale.

Ministrul Rogobete a subliniat că „fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient”, o măsură vitală pentru scurtarea listelor de așteptare și pentru creșterea accesului pacienților la îngrijiri medicale esențiale. Aceeași logică se va aplica și în ambulatoriul de specialitate, precum și în serviciile de spitalizare de zi, unde activitatea va putea fi organizată, de asemenea, în două ture, în funcție de adresabilitatea pacienților și de echipele medicale disponibile. Această flexibilizare este gândită pentru a reduce internările inutile în regim de spitalizare continuă, mutând o parte din investigațiile medicale simple către ambulatorii, ceea ce va contribui la decongestionarea unităților de primiri urgențe (UPU) și la o mai bună alocare a resurselor.

Deciziile privind organizarea concretă a programului vor reveni medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale a spitalului, asigurându-se astfel o corelare cu gradul de ocupare și cu nevoile reale de servicii medicale.

Reorganizarea Gărzilor și Recunoașterea Muncii Rezidenților

Un alt pilon central al acestor modificări îl reprezintă regândirea sistemului de gărzi medicale. Ordinul de ministru introduce o nouă categorie, „garda intervențională”, dedicată specialităților care necesită intervenții rapide și complexe, cum ar fi cardiologia intervențională, neurologia intervențională sau radiologia intervențională. Astfel, sistemul de gărzi va include acum patru tipuri distincte: garda de urgență, garda de monitorizare, garda la domiciliu și garda intervențională.

De asemenea, spitalele vor beneficia de o flexibilitate sporită în organizarea gărzilor, putând opta pentru ture de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul fiecărei unități, de resursa umană disponibilă și de adresabilitatea pacienților. Această măsură vine ca un răspuns direct la solicitările corpului medical și ale sindicatelor reprezentative.

Poate cea mai așteptată și semnificativă modificare este cea referitoare la statutul medicilor rezidenți. Ministrul Rogobete a anunțat că munca acestora în afara programului normal de lucru va fi, în sfârșit, recunoscută și plătită în mod obligatoriu de unitățile sanitare. „Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici «umplutură» atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă, ci este un pion important în funcționarea sistemului actual”, a declarat ministrul, corectând o nedreptate istorică.

Medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară unde își desfășoară pregătirea, dublând medicul de gardă și efectuând gărzi pentru completarea duratei normale a timpului de muncă. Începând cu anul I de rezidențiat, aceștia pot participa, la cerere, la gărzi suplimentare în specialitatea în care se formează (cu excepția liniei I de gardă), activitatea desfășurându-se sub responsabilitatea și supravegherea medicului titular de gardă. Din anul III, rezidenții pot intra, la cerere, inclusiv în linia I de gardă, în aceleași condiții.

Aceste modificări legislative, aflate în prezent în dezbatere publică, reprezintă un pas important către un sistem de sănătate mai modern, mai echitabil și mai bine adaptat nevoilor pacienților și ale personalului medical din România. Ele reflectă o încercare de a alinia organizarea activității medicale la evoluția tehnologică, la progresele din industria farmaceutică și la resursa umană disponibilă, cu scopul final de a crește calitatea serviciilor medicale oferite.