Stiri din domeniul afacerilor in Romania
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a marcat un moment pivotal pentru sănătatea globală la cea de-a 79-a Adunare Mondială a Sănătății, adoptând două rezoluții istorice la data de 22 mai 2026. Aceste decizii vizează reducerea poverii accidentului vascular cerebral (AVC) și consolidarea sistemelor de îngrijire de urgență, critică și operativă (ECO) la nivel mondial. Inițiativele reprezintă un angajament reînnoit al statelor membre față de îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale și salvarea de vieți, având implicații semnificative și pentru sistemul sanitar din România.
O Urgență Globală: Rezoluția privind Accidentul Vascular Cerebral
Prima dintre rezoluții, intitulată „Reducerea poverii accidentului vascular cerebral: consolidarea prevenirii, a îngrijirii acute, a reabilitării și a pregătirii sistemului de sănătate”, a fost propusă de Egipt și co-sponsorizată de o serie de țări, inclusiv Chile, Georgia, Palestina, Paraguay și Tunisia. Adoptarea sa vine într-un moment critic, având în vedere statisticile alarmante: riscul de a suferi un AVC pe parcursul vieții a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani, iar 1 din 4 adulți se așteaptă să experimenteze un astfel de episod. În 2021, accidentul vascular cerebral a fost a treia cauză principală de deces și dizabilitate la nivel global, cu aproximativ 93,8 milioane de cazuri și 11,9 milioane de cazuri noi înregistrate anual.
Rezoluția solicită acțiuni naționale și globale mai puternice pentru a reduce această povară, prin măsuri de prevenție primară, îmbunătățirea îngrijirii acute, extinderea serviciilor de reabilitare și o mai bună pregătire a sistemelor de sănătate. De asemenea, aceasta subliniază importanța responsabilității de raportare prin Planul de acțiune global al OMS pentru bolile netransmisibile (BNT) 2023–2030 și planul de acțiune intersectorial global privind epilepsia și alte tulburări neurologice 2022–2031.
Pentru România, această rezoluție are o rezonanță deosebită. Țara noastră se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin AVC din Europa, atingând 21,64%, și este a doua cauză principală de deces la nivel național, după bolile cardiovasculare. Incidența AVC-ului în România a fost, de asemenea, semnificativă, cu aproximativ 281,47 cazuri la 100.000 de persoane-ani în 2010. Costurile asociate, atât directe cât și indirecte (prin pierderea productivității și îngrijirea informală), sunt considerabile, ajungând la aproximativ 586,48 milioane EUR pentru bolile cerebrovasculare în 2015. Aceste cifre demonstrează presiunea enormă asupra bugetului sănătății și necesitatea stringentă de a îmbunătăți accesul la tratamente moderne, precum tromboliza și trombectomia, care în România sunt aplicate la rate mult mai mici comparativ cu media europeană (sub 1% pentru trombectomie, față de țintele europene de cel puțin 5%). Sistemul de reabilitare post-AVC este, de asemenea, o provocare, cu o povară financiară semnificativă asupra sistemului sanitar.
O Nouă Strategie pentru Îngrijirea Integrată de Urgență, Critică și Operativă
Pe lângă rezoluția privind AVC, Adunarea Mondială a Sănătății a aprobat o nouă Strategie Globală pentru Îngrijirea Integrată de Urgență, Critică și Operativă (ECO) 2026–2035. Această strategie revoluționară oferă o foaie de parcurs statelor membre pentru a consolida sistemele de sănătate și a oferi servicii ECO mai rapide, mai accesibile și de o calitate superioară la toate nivelurile de îngrijire. Condițiile abordate de serviciile ECO acoperă toate ariile majore de sănătate, incluzând principalele cauze globale de deces și dizabilitate, și sunt responsabile pentru un număr estimat de 38 de milioane de decese și 1,3 miliarde de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) anual. Serviciile ECO solide sunt fundamentale pentru capacitatea sistemelor naționale de sănătate de a răspunde eficient la evenimente de urgență și pentru a asigura punerea în aplicare a activităților necesare pentru a minimiza pericolul și impactul evenimentelor acute de sănătate publică.
Și în acest domeniu, România se confruntă cu provocări semnificative. Secțiile de urgență sunt adesea supraîncărcate, nu doar din cauza cazurilor reale de urgență, ci și a pacienților care le accesează pentru afecțiuni non-urgente, din lipsa accesului rapid la medicina primară și de specialitate. Există un deficit considerabil de personal medical, inclusiv de medici de urgență și asistenți, estimat la 30-35% din necesar, ceea ce duce la un volum mare de muncă și un risc crescut de epuizare profesională. Infrastructura învechită, subfinanțarea cronică și disparitățile regionale agravează situația, contribuind la un sistem fragmentat care întârzie îngrijirea și poate duce la pierderi evitabile de vieți. Strategia ECO a OMS oferă, așadar, un cadru vital pentru abordarea acestor deficiențe prin integrarea serviciilor și optimizarea resurselor.
Adoptarea acestor rezoluții de către Adunarea Mondială a Sănătății reprezintă un pas crucial în recunoașterea și abordarea unora dintre cele mai presante probleme de sănătate la nivel global. Pentru țări precum România, aceste noi cadre strategice oferă o oportunitate importantă de a-și revizui și consolida sistemele de sănătate, de la prevenție și îngrijire acută până la reabilitare și managementul urgențelor. Implementarea eficientă a acestor rezoluții necesită angajament politic, investiții susținute și o coordonare intersectorială pentru a traduce obiectivele globale în beneficii concrete pentru fiecare cetățean.